Rodica Ojog-Brașoveanu: Plan diabolic

Bun venit la bord. Avionul BAC-1-11 prototip 1965, cursa București-Viena. 13 oameni merg spre aceeași destinație, într-o zi fatidică de 13. Dar nici bine nu a decolat avionul de pe aeroportul Otopeni, căci după câteva minute are loc un scurtcircuit. Totul durează câteva secunde. Suficient timp însă ca un criminal aflat la bord să se strecoare în cabina piloților, să-i asasineze și să-și reocupe locul în rândul pasagerilor de la bord. Când luminile se aprind, începe un spectacol al groazei: călătorii află de dublul asasinat, de faptul că acum zboară pe pilot automat și că peste 4 ore se vor prăbuși.

Tu cum ai reacționa știind că viața ta se va curma peste 240 de minute?

În unul dintre cele mai fascinante romane scrise de marea doamnă a literaturii polițiste românești, Rodica Ojog-Brașoveanu conturează personaje și povești de viață care ascund enigme de neînchipuit. Doi soți – Elena și Dim Hagianu – care trăiesc realități diferite: ea este veșnic îndrăgostită și naivă, el își ține ascuns dezgustul. Nina Aldea, stewardesa de la bordul avionului, are parte de o iubire neîmpărtășită în numele căreia comite infracțiuni. Nichita Dumitrescu, un bătrân senil, care trăiește pe dinafara acțiunii, neînțelegând gravitatea situației, singura lui preocupare fiind să decupeze pești din hârtie.

Vasile Mareș, un scriitor eșuat care a alergat toată viața după celebritate, însă care a căzut pradă anonimității și dezinteresului cu care publicul l-a îmbrățișat. Val Iacobescu, caricaturist de profesie, veșnic tânăr și neliniștit, un rebel fără pereche a cărei singură dorință a fost să trăiască în afara constrângerilor sociale. Miss Dorothy James-Porter, o damă engleză dispusă să vorbească oricui despre orice rasă de câine, fiind complet paralelă cu îngrijorarea, teama și coșmarul trăit de colegii ei de zbor.

Anton Oprișan, un economist cu zero toleranță la stres, greu de mulțumit și predispus la a-și ieși din fire din aproape orice. Laurențiu Pantelimon-Ciolac, funcționar cu principii, dar cu un trecut jalnic în spate. Ovidiu Diamantopol, sprijinit în cârjă, cu o infirmitate locomotorie și bântuit de o fantomă din trecut: Diavolul Alb.

Sub apăsarea sumbră a morții iminente, rând pe rând personajele încep să-și înșire poveștile de viață singurului călător de la bord înzestrat cu putere divină: preotul Iustin Făgădău, cel care își asumă rolul de a le ușura conștiința pasagerilor.

Unul dintre ei este autorul dublului asasinat. Unul dintre ei este Diavolul Alb. Însă toți au comis păcate. 

Publicat inițial în 1974, romanul „Plan diabolic” de Rodica Ojog-Brașoveanu reprezintă autopsia unor destine. Fiecare individ de la bordul avionului este responsabil pentru săvârșirea unor acte crude, unele de-a dreptul monstruoase. Cu fiecare filă de poveste pe care o întorci, devii tot mai mult acaparat de lumea lor, pretextele invocate și justificările oferite. Când Ovidiu Diamantopol preia cuvântul și devine naratorul celeilalte jumătăți de poveste, ai impresia că începi să citești o cu totul altă carte. Viața lui e un scenariu desprins din filmele de groază: Diavolul Alb devine figura centrală, un doctor responsabil de curmarea vieții a 4 600 de oameni prinși în lagăre de exterminare,  autorul unor experimente de inaniție făcute pe oameni și himera pe care Diamantopol continuă să o vâneze prin întreaga lume, timp de 28 de ani. Iar acum, el se află printre ei. 

Romanul „Plan diabolic” este condimentat cu mult suspans, tensiune, povești cu răsturnări de situație, intrigi și un complot în mijlocul căruia adevărata natură umană se lasă întrevăzută, pas cu pas.

Citate preferate:

„Omul are o singură viață și e dator să scoată ce e mai bun din ea.” – Dim Hagianu

„Nu reînnozi viața acolo unde ți-ar plăcea. Nu te poți întoarce înapoi ca într-un roman. Sari paginile dezagreabile, le ștergi și ajungi unde-ți convine.” – Elena Hagianu

„Puterea asupra celorlalți e o băutură care amețește repede, mai ales când n-ai gustat-o niciodată.” – Diavolul Alb

„Uneori, când privesc îndărăt peste ani, am impresia că viața mea a fost inventată. O fantezie satanică, schizofrenică i-a însemnat punctele cardinale blestemând-o în veci.” – Ovidiu Diamantopol

„Numai oamenii slabi uită că au suferit.” – Ovidiu Diamantopol

„Viața privește dintr-un unghi a cărui perspectivă se deschide numai spre viitor. A te circumscrie în această rază reprezintă în fond marea victorie.” – Ovidiu Diamantopol

*****

Despre autor

 Rodica Ojog-Brașoveanu s-a născut pe 28 august 1939, a studiat Dreptul și a practicat avocatura timp de 7 ani de la terminarea studiilor. Primul ei roman a fost „Moartea semnează indescifrabil”, scris la îndemnul soțului Cosma Brașoveanu și publicat în 1971. A publicat 35 de romane până în 1999, majoritatea polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic. Dacă ești fan al romanelor polițiste, de același autor mai poți citi și: „Cianură pentru un surâs”, „Bună seara, Melania”, „320 de pisici negre”, „Anonima de miercuri”, „Spionaj la mănăstire”, „Omul de la capătul firului”, „Nopți albe pentru Minerva”.