Marin Preda: Moromeţii
,, Până la un punct realitatea e mai puţin rea decât imaginaţia. Dar de la punctul acela încolo, un detaliu real, un gest, o privire, sunt mai rele tocmai pentru că exprimă ceea ce imaginaţia nu poate inventa.”(Marin Preda)
Care este cheia cărţii?
Autorul reuşeşte să creeze, în romanul Moromeţii (structurat în 2 volume), universul specific al satului românesc din Câmpia Dunăriii, aflat la răscrucea istoriei.
Marin Preda meditează asupra uneia dintre cele mai importante probleme ale societăţii româneşti din ultima jumătate de secol, cea a dispariţiei clasei ţăranilor proprietari de pământ.
Romanul Moromeţii este unul cu încărcătură tragică. Prăbuşirea lui Ilie Moromete semnifică destrămarea vieţii fericite clădite pe iluzia că familia va rămâne aceeasi după plecarea celor trei fii mai mari, că satul va rezista sub povara transformarilor sociale şi politice de după Război.
Care este povestea?
Acţiunea din primul volum al romanului se organizează în jurul a trei scene –cheie care se vor constitui în nuclee narative fundamentale .
Prima scenă este reprezentată de cina familială, care înfăţişează relaţia lui Moromete cu familia. Familie măcinată de nemulţumiri. Ţăran fiind, Ilie încearcă să păstreze întreg, cu orice preţ, pământul familiei sale, pentru a-l transmite apoi băieţilor. Deşi mănâncă la o masă rotundă care ar trebui să sugereze egalitate între membrii familiei, poziţia pe care aceştia o ocupa la masă trimite către o stare conflictuală. Paraschiv, Nilă şi Achim, băieţii lui Moromete din prima căsătorie, stau de o parte a mesei, spre uşă. De partea cealaltă, se aşează Catrina şi copii săi din această căsătorie: Ilinca, Tita şi Niculae.
A doua scenă este cea a întănlirilor duminicale din poiana fierăriei lui Iocan, unde bărbaţii satului se adunau şi dezbăteau subiecte cu caracter politic. Scenă care surprinde relaţia eroului cu satul, el fiind sufletul acestor adunări.
Veselia, glumele, poziţia ironică şi detaşată în raport cu evenimentele vremii trimit către un mod de viaţă lipsit de griji.
A treia scenă surprinde întreaga lume ţărănească, în memorabilul moment al secerişului, care face trimitere la imaginea de ansamblu a ţarănimii proprietare de pământ. În afară de munca grea, sub cerul dogoritor de vară, autorul surprinde aici imaginea arhetipală a ţăranului care se pregăteşte de muncă, săvârşind gesturi aproape rituale, în momentul magic al dimineţii alburii.
Aceste trei scene conturează în cercuri concentrice lumea din roman avându-l în centru pe Ilie Moromete, ţăranul absolut
.
In volumul al doilea, Ilie, deşi a cunoscut o perioadă de prosperitate şi şi-a refăcut averea, atitudinea lui faţă de familie se schimbă. Astfel este părăsit de soţie, care se duce să locuiască cu fiica ei. De asemenea, relaţia cu sătenii nu mai este aceeaşi. Vechii prieteni au murit sau l-au părăsit şi niciunul dintre cei care au rămas nu pare destul de interesant pentru o conversaţie intelectuală.
În centrul volumului se impune figura lui Nicolae Moromete, unul din băieţii ţăranului, al cărui discuţii cu tatăl său reprezintă conflictul între generaţii şi între două viziuni asupra lumii: cea veche, a satului patriahal, şi cea nouă, a comunismului, care vrea să elimine mica proprietate, în favoarea celei de stat.
O scenă sugestivă a faptului că Ilie nu poate şi nu doreşte să recunoască faptul că imaginea ţăranului aşa cum o cunoscuse el trebuie să dispară, este cea în care Moromete, bătrân stătea în ploaie şi în timp ce săpa un şanţ în jurul şirei de paie, discută cu un personaj imaginar care reprezintă noua lume despre care îi vorbise Niculae şi în care el, ţăran absolut nu mai are loc.
De ce sa citesti?
Pentru că romanul propune o reinterpretare a relaţiei omului cu timpul şi cu istoria. Remarcăm faptul că tema fundamentală este cea socială, surprinzând imaginea clasei sociale, a ţăranilor proprietari de pământ.
Pentru că este o lectura în care se consumă drama idealismului ţărănesc, sub presiunea înnoirilor fulgerătoare prin care trece satul după cel de-al Doilea Război Mondial, moment în care dispare o civilizaţie străveche şi un mod de viaţă. Astfel romanul înfăţişează amintirea ţăranului autentic şi stilul de viaţă a acestuia, precum şi momentul critic al comunismului prin care se distruge practic tot ce se cunoştea până atunci şi oamenii sunt obligaţi să se adapteze noilor principii de viaţă.
Cine este autorul?
Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman— d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un academician, nuvelist, romancier, scriitor, director de editură român, comunist deputat în Marea Adunare Națională.
Ce mai pot citi de la acelasi autor?
Întâlnirea din pământuri, Risipitorii, Imposibila întoarcere, Delirul, Viața ca o pradă, Cel mai iubit dintre pământeni, etc.
Your May Also Like
