Citeste si descopera lumea cartilor
There's a life in every book
eu-ucid-giorgio-faletti-iubesc-sa-citesc
Autori internationali

Giorgio Faletti: Eu ucid

Ești fan cărți thriller?

„Eu ucid” este una dintre cele mai bune cărți thriller scrise de un autor italian care mi-a rămas întipărit în minte atât prin talentul narativ, cât și prin poveștile și tipologiile de personaje conturate în operele sale: Giorgio Faletti. Deși au trecut mai bine de 6 ani de când am făcut cunoștință autorul italian Giorgio Faletti și criminalul care s-a autointitulat „Nimeni”, recomand această carte tuturor celor interesați și pasionați de cărți mister sau cărți thrillere psihologic. „Eu ucid” este una dintre cele mai bune cărți horror citite și al cărei final nu-ți va ieși multă vreme din cap. Iar aceasta este o promisiune.

Dacă ești un cititor pasionat de suspans, mister, crime, psihologia asasinilor și felul întortocheat în care funcționează mintea unui criminal fictiv, acest roman este sau ar trebui să se afle în top cărți care merită citite, în orice moment simți nevoia de o lectură antrenantă, care să te țină captivat timp de câteva ore bune.

Recenzia cărții:

Monaco este un oraș-stat destul de sigur, însă nu același lucru se poate spune și despre Monte Carlo. Acesta pare a fi locul perfect pentru pornirile violente ale unui criminal în serie care „fură” cel mai de preț suvenir de la toate victimele sale: fețele lor. Ca și când asta nu era de ajuns, asasinul își semnează „capodoperele” scriind cu sângele victimelor pe pereți numai două cuvinte: Eu ucid”.

Jean-Loup Verdier este un DJ semi-celebru la Radio Monte Carlo. Într-o zi, el primește un telefon în direct de la o voce modificată, cu care poartă o conversație neobișnuită, care se încheie într-un mod tulburător.

„ – Ne asemănăm. Singurul lucru care ne diferențiază este că tu, după ce termini de vorbit cu ei, ai alternativa de a te simți obosit. Poți să te duci acasă, să-ți închizi mintea și orice boală a ei. Eu nu. Eu noaptea nu pot să dorm, pentru că răul meu nu se odihnește niciodată.
– Și atunci tu ce faci, noaptea, ca să-ți vindeci răul?
– Eu ucid.”

Ore mai târziu, uciderea brutală a unui șofer de mașini de curse și a prietenei sale, îi pune pe Frank Ottobre, un polițist marcat de moartea recentă a soției sale, prietenul său, comisarul Nicolas Hulot și întreg departamentul de poliție față în față cu un criminal neobișnuit. Frank și Nicolas sunt în curând atrași într-o cursă de prinde-mă-dacă-poți, în care indiciile despre următoarea victimă vin anunțate la postul de radio, întotdeauna acompaniate de un fundal muzical, iar asta doar în urma conversației dintre Jean-Loup și criminalul fără nume.

În timp ce muntele de victime crește, iar polițiștii încearcă să pună cap-la-cap indiciile și să descifreze identitatea asasinului care se autointitulează Nimeni, suspansul se întețește, iar jocul de-a șoarecele și pisica devine unul obsedant pentru Frank Ottobre.

În același timp, departe de zgomotul făcut de investigația poliției, ne este prezentată o cameră obscură, în care locuiesc două entități: Nimeni și un cadavru. Muzica este singura alinare a lui Nimeni, însă ea nu trebuie să devină un obstacol care să-l îndepărteze de la scopul său. Nimeni are o datorie de îndeplinit: fură chipurile oamenilor pe care-i asasinează pentru a-i oferi o față unui cadavru care nu se va mai putea admira niciodată în oglindă. Nimeni ucide.

Eforturile poliției de a descifra identitatea criminalului și indiciile grele lăsate pe postul de radio sunt o luptă împotriva morilor de vânt. Nimeni are totul plănuit dinainte, este mereu cu un pas înainte și nici cea mai sofisticată tehnologie de la ora actuală nu-l poate ajunge. Dar curând, Nimeni începe să facă greșeli. Greșeli pe care Frank Ottobre reușește să le conecteze și care-l vor conduce, într-un final, spre ascunzătoarea lui Nimeni. Adevărul care iese la suprafață în acele momente finale este mai tulburător decât îți poți imagina. Autorul crimelor ascunde un secret înfiorător. În final, Frank Ottobre înțelege dualitatea în care trăiește asasinul, lupta constantă între a fi Cineva sau Nimeni.

Citate preferate:

„Fiecare îşi construieşte propria viaţă sau şi-o distruge după regulile pe care şi le impune. Sau după regulile pe care refuză să şi le impună.”

„Omul este cineva şi nimeni. Îşi duce de ani faţa lipită de cap şi umbra cusută de picioare şi nu a reuşit încă să înţeleagă care dintre ele cântăreşte mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăţa într-un cui şi de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.”

„Singurul lucru care într-adevăr anulează distanţele este răul, prezent peste tot, care vorbeşte oriunde aceeaşi limbă şi care îşi scrie mesajele cu aceeaşi cerneală.”

Despre autor:

giorgio-faletti-iubesc-sa-citesc

Giorgio Faletti s-a născut pe 25 noiembrie 1950 în Asti, Italia. Debutul său în literatură s-a făcut odată cu lansarea romanului „Eu ucid” în anul 2002. Cartea s-a vândut în peste 4 milioane de exemplare până la apariția celui de-al doilea roman, „Cu ochii altuia”, care la rândul său s-a vândut în peste 3 milioane și jumătate de exemplare. În 2006, a lansat romanul „Dincolo de un destin evident”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Shares